Feeds:
Articole
Comentarii

Posts Tagged ‘Parintele Arsenie Boca’

Suferim.  Acest lucru este atat de firesc, incat nici Domnul, vazand suferinta noastra, nu Se intristeaza, caci intampinam ceea ce El, din dragoste pentru noi, a bunavoit sa ne trimita.  Necazurile sunt mila lui Dumnezeu cu noi.  Domnul ne iubeste si ne-a luat in brate ca sa inlature din noi tot ceea ce nu este bun…  Asa cum spalatoreasa fierbe, spala si clateste rufele ca sa le albeasca, asa si Domnul ne fierbe, ne spala si ne clateste ca sa ne albeasca si sa ne pregateasca pentru mostenirea Imparatiei Sale, unde nu intra nimic necurat.

Unele necazuri si suferinte, Dumnezeu le trimite spre pedeapsa, ca un canon;  altele spre mustrare, ca omul sa se dezmeticeasca;  altele ca sa-l izbaveasca pe om de nenorocirea in care el ar fi cazut, daca ar fi fost sanatos;  altele pentru ca omul sa dea dovada de rabdare si prin aceasta sa merite rasplata mare;  iar altele ca sa-l curateasca de anumite patimi.  Precum si pentru multe alte motive.

Este bine sa ne pocaim de bunavoie, sa nu asteptam sa ne trimita Dumnezeu pocainta prin necazuri de tot felul, caci pricinile pentru care ne trimite Dumnezeu necazurile sunt pacatele noastre.  Deci, daca patesti necazuri in viata, afla ca ai facut greseli.

Cand Domnul va pedepseste, este drept sa ganditi ca are si de ce.  Asadar cercetati motivul pentru care sunteti batuti si indreptati apoi ceea ce trebuie indreptat.  Dreptilor le sunt trimise necazuri pentru incercare, iar noua, mai degraba ca pedeapsa si chemare la pocainta.  Daca aveti incredere ca Domnul este un doctor care nu foloseste medicamentele in zadar, cand veti evita greselile nu numai in fapte, ci si in ganduri si sentimente, atunci si necazurile vor inceta.

Iata cateva feluri de necazuri si suferinte din viata oamenilor si pricinile care le favorizeaza:

1) BETESUGURILE TRUPULUI.

Din trei pricini se imbolnaveste trupul:

a) De la otravuri (toxine), din lipsa postului;

b) Din nastere, pentru ca fie tatal, fie mama, cand s-a zamislit copilul, au fost sub influenta bauturilor alcoolice.  In popor exista vorba:  “copii facuti la betie”.  Asadar, fugiti de barbati ca de foc, cand sunt ametiti de bautura;

c) Din desfranare, pentru ca nu si-au infranat poftele, intrecand masura cuvenita, talharidu-si asfel energia genetica.  Este tocmai ca bogatul care saraceste.  Asa si trupul care si-a mancat toata vlaga;

2) VRAJBA IN CASA.

Aceasta isi are izvorul tot in pacate:

a) Din curvii nemarturisite, facute inainte sau dupa casatorie.  Atunci cand casatoria s-a inceput cu stangul, adica cu desfranarea, sotii au intrat in casnicie cu o pecete draceasca pe trupul si pe sufletul lor si pentru ca nu s-au spovedit, acel pacat le sparge casa, tocmai pentru ca n-au omorat pe diavolul, care face acest lucru; 

b) Daca sotii traiesc in casatorie nelegitima (concubinaj) sau fara cununie bisericeasca. Moda “casatoriei de proba” nu este altceva decat un atentat grav la adresa mantuirii, sanatatii morale, fizice si spirituale a persoanei, familiei si societatii, indepartandu-L pe Dumnezeu din viata omului;

c)  Din desfranarea sotilor. Dar sotii cum desfraneaza, cand sunt legiuiti?  In casnicie, binecuvantata este numai nasterea de copii, iar tot ce este in afara de rostul acesta, este desfranare si pacat (perversiuni, avorturi, contraceptie);

d) Lacomia de avere a unui parinte cand si-a maritat fata sau si-a insurat feciorul. O asemenea casatorie nu tine, pentru ca s-a facut cu o lucrare a diavolului;

e) Nepotrivirea de varsta. Departarea cea mai mare ce poate fi ingaduita este de 7 ani.  Ce trece peste aceasta, dovedeste patima desfranarii, care se razbuna.  Vaduvii sa ia vaduve;

f) Din negrija fata de suflet a persoanelor din casa:  negrija de spovedanie, de Sfanta Impartasanie si de randuielile Bisericii, care sunt poruncile lui Dumnezeu.  Fiindca daca nu le pazesc pe acestea, pazesc pe cele ale diavolului si nu pot sa aiba liniste;

g) Din petrecerea fara post.  Sotii nu mai tin seama de miercuri, de vineri, de zilele postului si de sarbatori.  Nu mai tin nici o randuiala.  Si bate Dumnezeu neranduiala, ca sa se faca randuiala;

3) PAGUBA IN AGONISEALA (AVERE).

Pricinile pentru care Dumnezeu arunca napasta asupra avutului nostru sunt:

a) Stapanii casei injura si dracuie.  Atunci sa nu se mire ca li se implineste cuvantul, caci da Dumnezeu dupa cuvantul lor;

b) Lucreaza duminica.  Caci daca vei lucra, vei pierde nu numai ce ai lucrat duminica ci si ceea ce ai lucrat in cursul saptamanii;

c) Se uita la agoniseala sa ca la ochii din cap.  Si-a lipit inima de lucruri pieritoare.  Pentru altceva a dat Dumnezeu inima, nu ca sa ti-o inpotmolesti in gunoiul lumii, ci ca sa ti-o indrepti spre Tatal, Cel din ceruri.  Pe El sa-L iubim, de El sa ne lipim inima, caci neasemanata este plata lui Dumnezeu, fata de cea data de lume.  De aceea nu-ti lipi inima nici de proprii tai copii, caci de vei patimi durere in cele iubite peste masura, cine te va mangaia?

d) Ai cumparat din mana rea, din mana patimasa, din mana care a furat sau de la unul care a curvit. De aceea, mai inainte de a o amesteca cu ale tale, da-i cu putina apa sfintita, caci sa stiti, pacatele trec si asupra pamantului pe care-l calci si asupra avutului.

Cand a fost izgonit Adam din Rai, Dumnezeu a blestemat pamantul:  “Pentru că ai ascultat vorba femeii tale şi ai mâncat din pomul din care ţi-am poruncit: “Să nu mănânci”, blestemat va fi pământul pentru tine! Cu osteneală să te hrăneşti din el în toate zilele vieţii tale!  Spini şi pălămidă îţi va rodi el şi te vei hrăni cu iarba câmpului!  În sudoarea fetei tale îţi vei mânca pâinea ta, până te vei întoarce în pământul din care eşti luat; căci pământ eşti şi în pământ te vei întoarce” (Facerea 3, 17-19).  Iata cum o greseala a noastra atarna asupra intregii averi;

e) Cineva se tine de vraji asupra ta. Cineva lucreaza cu diavolul asupra ta si a averii tale, pentru ca n-ai ocrotirea lui Dumnezeu asupra ta. Si ca sa nu mai poata lucra duhurile rele, curateste-ti trupul prin post si rugaciune, fa sfestanie, pune-ti o Sfanta Cruce in curte si roaga-te lui Dumnezeu sa te ocroteasca;

f) In curtea in care stai, sau pe pamantul pe care-l lucrezi, apasa juraminte, blesteme sau nedreptate. Sa luati seama, sa nu taiati o brazda din pamantul care nu este al vostru, caci aduce moarte, dar se mai poate sa ai asupra curtii si alte pacate.  Poate ca ai cumparat aceasta curte cu bani munciti intr-o vreme cand traiai in desfranare.  De acesti bani, desi i-ai muncit, nu te vei putea folosi, caci si asupra lor atarna si apasa pacatele din perioada cand i-ai obtinut si te urmareste Dumnezeu pana in panzele albe.  Pentru ce?  Pentru ca nu te marturisesti, pentru ca tii serpii in san si Dumnezeu lasa sa te muste;

g) Apasa blestemele parintilor sau ale altora asupra casei tale si asupra ta;

h) Omoruri sau sinucideri facute in curtea ta sau copii lepadati si ingropati ici, colo. Iar lepadarea copiilor este pacat strigator la cer;

i) Stapanii casei au pacate nemarturisite din tinerete sau de mult timp si nu le-au ispasit.

4) COPII INDARATNICI, NEASCULTATORI, NECREDINCIOSI SI DESFRANATI

Acestia vin din urmatoarele pricini:

a) Parintii nu au pazit postul si nu s-au putut infrana de la poftele trupesti si asa au calcat zilele si timpurile neingaduite, care sunt:  miercurea, vinerea, duminica, sarbatorile de peste an si cele 4 posturi mari.  Toti copiii care rezulta sunt neascultatori si indaratnici, pentru ca nici parintii lor nu au ascultat de poruncile lui Dumnezeu sa pazeasca zilele sfintite;

b) Mamele nu s-au pazit pana la curatenie deplina. Iar daca in vremea aceea tata a mai fost si beat, se naste un copil care va fi slabanog fie cu mintea, fie cu trupul, fie cu amandoua;

c) In vremea sarcinii, femeia nu s-a pazit de barbat. De aceea multi copii se nasc morti sau mor de tineri sau daca traiesc aluneca in curvie, pentru ca s-a intiparit pe ei pecetea curveasca inca din pantecele mamei lor.  Caci toate prin cate trece mama, in vremea celor 9 luni de sarcina, fie bune, fie rele, se intiparesc in copil.  Iar cand acesta va creste mare, toate ii vor rasari in cale.

In toate necazurile noastre nu putem gasi altundeva mangaiere decat in credinta ca totul ni se intampla dupa voia lui Dumnezeu.  Iar voia lui Dumnezeu nu vrea pentru noi nimic mai mult decat mantuirea noastra si catre acest tel indreapta tot ceea ce ne chinuie.

Iar neplacerile si toate suferintele care va sunt date sa le simtiti, indurati-le cu blandete si Domnul cel milostiv vi le va include in canonul pe care fiecare trebuie sa-l duca pentru pacatele sale, dupa randuiala Bisericii.

Surse bibliografice:

Parintele Arsenie Boca,  “Tinerii, Familia si copiii nascuti in lanturi”;

Sfantul Teofan Zavoratul,  “Sfaturi Intelepte”.

.

Cititi si articolele urmatoare:

“Atitudinea in fata necazurilor si suferintelor”

Pacatele parintilor le ispasesc copiii”

“Cauza si Rostul Bolilor”

“Consecintele Desfraului-o abordare stiintifica”

“De ce rabda Dumnezeu si nu pedepseste imediat pacatul?”

- de pe siteul Ortodoxia Tinerilor:

“Cei ce n-au necazuri” ;

“Dacă Dumnezeu este bun de ce există atât rău în lume?”

Povestea zilei: ” – Ai zamislit acest copil in noaptea de Paste!” (de pe blogul Editurii Agnos)


Citeşte articolul complet »

Cine e nedrept, să nedreptăţească mai departe. Cine e spurcat, să se spurce si mai tare. Cine este drept, să facă dreptate si mai departe. Cine este sfânt, să se sfinţească si mai mult. Iată, vin curând şi plata Mea este cu Mine, ca să dau fiecăruia, după cum este fapta lui. (Apocalipsa 2, 11-12)

„Eu, Domnul Dumnezeul tău, sunt un Dumnezeu zelos, care pedepsesc pe copii pentru vina părinţilor ce Mă urăsc pe Mine, până la al treilea şi al patrulea neam si Mă milostivesc până la al miilea neam către cei ce Mă iubesc şi păzesc poruncile Mele (Iesirea 20, 5-6).

Desfranatului i se scriu faptele in samanta.  Toate faptele omului, toate miscarile lui, se insemneaza undeva ca intr-o nevazuta carte si se insemneaza si in samanta sa, si cu aceasta omul isi trage urmasii sub povara ispravilor sale.  Iar cum copilul este imbinarea celor doi parinti, a celor patru bunici, a celor opt strabunici a celor 16 strastrabunici, asta e mostenirea care se numara pana la al patrulea neam. Dar si ceilalti inaintasi isi dau partea lor de zestre, insa din ce in ce mai mica, deci ne putem da seama cate au de ispasit copiii din greselile parintilor.

Un copil are scris in sine toate inclinarile unui mare numar de inaintasi, atat cele bune, cat si cele rele: jumatate de la cei doi parinti, a patra parte de la cei patru bunici, a opta parte de la cei opt strabunici si asa mai departe.  Mostenirii bolnave de la un parinte ii sare in ajutor partea sanatoasa de la celalalt, dar neputinta o poarta totusi cu sine.

Diavolul a strecurat in firea omeneasca, din neam in neam, tot mai multa neghina, adica inclinarea draceasca a faradelegii.  De aceea, in copii se arata si samanta celui rau, care va trebui sa o rabdam pana la seceris, fiindca semanatorii, lucratorii si iconomii tainelor au mai si dormit, incat acum vedem cam multa neghina in tarina aceasta.

Nu e gluma cu viata copiilor pe care ii aveti sau vreti sa-i aveti.  Sunteti raspunzatori de ei si de toata viata lor, caci ce le-ati transmis, asa viata vor avea.  Si copiii vostri va vor judeca pe voi, dupa cum bine stiti si bine platiti.  Iar cand va vor supara, fiti cuminti si nu-i blestemati, ca sa nu ascultati de diavol pana la sfarsit, ci dati-va seama ca ei va aduc aminte de pacatele voastre cele nemarturisite si neispasite.  Rugati-va pentru ei si rugati-va pentru voi sa va ierte Dumnezeu, chiar si atunci cand va vor blestema.

Dar nu numai patima desfranarii omoara grauncioara nervoasa, ci toate patimile.  Mania aprinsa, durerea peste masura pentru o dragoste pamanteasca, la cati nu le-a facut sange rau?  Iubirea vrea ca ceea ce iubeste sa dainuiasca vesnic;  nu poate concepe ca obiectul ei sa moara.  Asta dovedeste ca iubirea isi are sensul in Dumnezeu, care e vesnic si invesniceste si pe cel ce iubeste pe Dumnezeu.  Dar oamenii se incurca cu iubirea de trup.  Iubirea aceasta nu e egala in toate cazurile cu pacatul, ci spunem ca in tot cazul e infectata de pacat.

Insa daramarea cea mai cumplita vine din patima betiei.  Otrava bauturii, pe langa amortirea si arderea tuturor nervilor, ii strica omului si samanta toata intr-un chip nemaivazut.  Iar daca cineva concepe copii  in starea de betie fiind, peste bietul copil atarna necaz mare, necaz greu, boala indracirii.

Asa se face ca vedem nesfarsitul sir de urmasi nenorociti: orbi, schiopi, uscati sau putrezind de vii, altii strambi in fel si chip si mai greu ca toate, unii chinuiti de draci.  Iar altii, in ce priveste mintea, porniti de mici spre rele, iar cand vor fi mai mari, azvarlind in parinti si in Dumnezeu si sfarsind naprasnic.

Acestea sunt faradelegile ce iau chip de om, „materializate” in urmasi, ce striga vinovatiile parintilor.   Acestia sunt „pruncii nascuti din somnul necurat, martori ai nelegiuirii parintilor, cand stai sa cercetezi” (Cartea înţelepciunii lui Solomon 4, 6). Asa se razbuna pacatele parintilor in bietii copii, care nu au nici o vina si nici un viitor.

Singura scapare este de a nu ajunge aici.  Exista o cale care nu are faradelegi – Taina cununiei. Casatoria este o taina dintre cele 7, tocmai ca sa nu ingaduie intr-insa atata serparie de faradelegi.

Iata cateva feluri de patimi prin care isi prapadesc oamenii samanta si vlaga, aprinsi de pofte contra firii:

-         onania;

-         curvia (concubinajul);

-         sodomia (homosexualitatea);

-         bestialitatea (zoofilia);

Iar in casatoria legitima:

-         desfranarea (perversiunile);

-         fereala de zamislire (contraceptia);

-         crima de avort;

-         preacurvia (adulterul);

-         nesocotirea vremurilor oprite de Biserica de la impreunare.

Dar ce e atunci dupa fire? Ce nu este faradelege?  Numai si numai ceea ce este spre zamislirea pruncilor!  Pentru ca binecuvantarea lui Dumnezeu nu s-a dat faradelegilor.  Deci sa ridicam casatoria din desfranare la inaltimea de Taina!

Neamul pe care Dumnezeu il stie ca nu va da roade vrednice de pocainta il va stinge ca pe smochinul neroditor, prin morti napraznice, boli incurabile, boli genetice, etc. Legea atotputernica care intoarce faptele oamenilor in bratele lor este aratata in Sfanta Scriptura:  „Fiii desfrânaţilor nu vor avea desăvârşire şi sămânţa ieşită din patul nelegiuit se va stinge. Că de vor şi avea viaţă lungă, nu vor fi de nici o treabă şi bătrâneţile lor, la urmă de tot, vor fi fără cinste. Iar de vor muri de timpuriu, vor fi fără nădejde şi fără mângâiere în ziua judecăţii. Căci neamul celui nedrept are sfârşit groaznic” (Cartea înţelepciunii lui Solomon 3, 16-19).

Scurtarea vietii a venit neamului omenesc ca o plata pentru caderea in desfranare.  De Dumnezeu nu scapi prin faptul ca nu-l asculti, Ii tagaduiesti existenta, sau iI nesocotesti Biserica, pentru ca El are o randuiala si-ti cere s-o urmezi.  Un trecut pacatos insoteste omul ca un cazier judiciar.  Ispasirea e obligatorie, rabdand palmele trecutului peste obrazul mintii.

„Cei nelegiuiţi vor fi pedepsiţi după cugetul lor cel viclean, pentru că nu le-a păsat de cel drept, iar de Dumnezeu s-au depărtat. Defăimătorii înţelepciunii şi ai învăţăturii sunt ticăloşi, şi nădejdea lor este deşartă şi ostenelile lor fără de folos şi lucrurile lor netrebnice. Femeile lor sunt fără de minte şi copiii lor sunt stricaţi şi spiţa lor este blestemată. Drept aceea, fericită este cea stearpă care nu s-a pângărit şi care n-a cunoscut pat cu păcat; ea va avea roadă la cercetarea sufletelor. Tot aşa famenul ale cărui mâini n-au săvârşit fărădelegea şi împotriva Domnului n-a gândit cele rele; el va primi aleasă plată pentru credinţa lui şi în templul Domnului locul cel mai de dorit. Căci roada bunelor osteneli este slăvită şi rădăcina înţelepciunii n-are pieire” (Cartea înţelepciunii lui Solomon 3, 10-15).

Dar milostivirea lui Dumnezeu, care “nu de bunavoie umileste si pedepseste pe fiii oamenilor” (Plâgerile lui Ieremia 3, 33), aduce in cate unii inclinarile bune ale strabunilor si copilul ajunge de mic la deosebirea dintre bine si rau.  Despre acestia zice Dumnezeu:  un fiu, care, văzând păcatele, văzând toate câte le-a făcut tatăl său, el se păzeşte şi nu face nimic asemenea, …acest om nu va muri pentru nedreptăţile părintelui său, ci în veci va trăi, …pentru că fiul a făcut ceea ce era drept şi legiuit şi toate legile Mele le-a ţinut şi le-a împlinit; de aceea va trăi” (Iezechiel 18, -14, 17, 19).

Daca „nici un fir de par nu se misca din capul omului fara stirea lui Dumnezeu”, cum se poate ca uneori dau oamenii peste o moarte naprasnica, greu de impacat cu purtarea de grija a lui Dumnezeu fata de om?

Viata nu este un scop in sine.  Dumnezeu asigura viata cand aceasta este traita conform sensului ei metafizic, devenit constient (mantuirea sufletului).  Desi si atunci se petrec nedumeriri in privinta asigurarii vietii.

Lui Iisus I s-au adus la cunostinta doua categorii de accidente: mai multi galileeni au fost omorati din ordinul lui Pilat, pentru ca au rugat pe Iehova cu jertfe impotriva stapanirii romane, iar in Siloam a cazut un turn si a omorat 18 oameni (Luca 13, 1-5).  Iisus a asigurat ca oamenii aceia nu au fost cei mai pacatosi oameni, iar cei ramasi nu sunt pentru aceasta mai putin pacatosi ca ei.  Daca nu se pocaiesc, pe toti ii asteapta aceeasi soarta.

Daca neamul omenesc nu aduce „roade vrednice de pocainta” (cum cerea Sf. Ioan Botezatorul), taierea il asteapta.  S-a furisat in sfatul mintii legea pacatului, care este placerea simturilor si pentru care s-a hotarat moartea trupurilor, ca nu cumva rautatea sa fie nemuritoare. Dumnezeu pe toti ii trimite inzestrati si in stare sa fie drepti.  Dar trecand ei prin poarta nasterii pamantesti, iau in spate poveri parintesti, care-i spetesc si-i incovoaie spre pamant.  Pe urma, slabiti de osteneala vietii, greu se vor decide sa reprezinte cauza lui Dumnezeu.  Pe masura ce s-a intarit desfranarea in madularele oamenilor, a scazut si puterea lor de aparare impotriva bolilor de tot felul, caci orice fel de desfranare este o putrezire inceata, ca gunoiul care arde  si care  scurteaza zilele omului. Cancerul -aceasta misterioasa anarhie celulara-  se pare ca vine tot din aceleasi pricini. „Căci voia lui Dumnezeu aceasta este: sfinţirea voastră si să vă feriţi de toata desfrânarea. Să ştie fiecare dintre voi să-şi stăpânească vasul său în sfinţenie şi cinste, nu în patima poftei cum fac necredinciosii, care nu cunosc pe Dumnezeu… Căci Dumnezeu nu ne-a chemat la necurăţie, ci la sfinţenie. (I Tesaloniceni 4, 3-7)

E cu putinta despovararea de sub o mostenire mizerabila?  Da, e cu putinta, cu pretul si cu osteneala unei vieti curate.  Acesta este crestinismul: o creatie din nou a lumii, o creatie din nou a omului, o creatie din nou a firii.

Casatoria nu este numai o aprindere de trupuri, iar unde este numai atata, macina dragostea intre soti si vine vrajba care duce la ura si razbunare, ca orice pacat!  Nunta este mai mult decat acestea, este chip al unirii sufletului cu Dumnezeu.  Numai cand cei doi soti sunt uniti cu sufletul in Dumnezeu, dainuieste si unirea cea trupeasca si aduce roade dupa Dumnezeu.

Casatoriile facute dupa sila parintilor care socotesc averea familiei, nu duc la sfarsit bun, caci toata averea se imprastie.  Cercetati ce purtari au avut parintii, cei patru bunici, strabunicii, caci aschia nu sare departe de trunchi.

Nu incepeti casatoria cu pacatul, pentru ca siliti Taina lui Dumnezeu, si-L veti avea impotriva.  Pana la cununia Bisericii, toti sunt datori a avea fecioria nestricata, si fete si baieti, caci altfel inmultesc raul intre oameni, osandind si pe urmasii lor impreuna cu dansii.  Astfel, din curvii nemarturisite, facute inainte sau dupa casatorie, apare vrajba in casa.  Daca sotii au intrat in casnicie cu o pecete draceasca pe trupul si pe sufletul lor si pentru ca nu s-au spovedit, acel pacat are sa le sparga casa, tocmai pentru ca n-au omorat pe diavolul, care este cel care face acest lucru.

In casnicie, binecuvantata este numai nasterea de copii, iar tot ce este in afara de rostul acesta, este desfranare si pacat.  Insusirile copilului atarna de gradul de pervertire la care a ajuns instinctul maternitatii la femeie.

Inclinarile pe care le-au avut parintii in vremea sarcinii, dar mai ales ale mamei, acelea vor fi conducatoare in toata viata copilului ce vine;  ele se intiparesc in copil ca tendinte si predispozitii, pe care acesta le va avea toata viata.  Suparari, amaraciuni, dureri, predispun copilul la tristete, melancolie, nesanatate.  In vremea aceea, daca mama fura oarece, copilul va fura toata viata, daca se imbata mama odata, copilul se va imbata toata viata.  Se roaga mama la Dumnezeu, se va ruga si copilul. Acum e vremea cea mai scumpa de a ingriji de purtarile viitoare ale copilului, caci acum poti semana intr-insul inclinarile unui sfant sau apucaturile talharului. Acum e vremea cand poti sa faci ce vrei din copilul tau, acum esti cu deosebire dator sa-l pazesti de toate relele, cu care n-ai vrea sa te supere, fiindca numai acum te asculta cu desavarsire.  Se roaga parintii in vremea respectiva, se impartasesc cu Sfintele Taine, petrec cu dragoste de Dumnezeu, asa va fi si toata viata copilului ce se va naste si nu vei avea bataie de cap cu el ca nu crede, ca n-asculta si umbla dupa rele.  Caci pentru osteneala parintilor spre voia lui Dumnezeu, El se milostiveste de copiii acestora si-i binecuvanteaza cu daruri, precum Insusi a zis: „pana la al miilea neam” (Iesirea 20, 6).

Un sfat: Sa va doriti copii de la inceput, din tinerete, pana ce parintii nu s-au hodorogit de grijile vietii si de multe pacate, caci sunt mai ageri si de mai buna nadejde in viata.  Copiii de la batranetea parintilor sunt mai stinsi, pare ca lipseste vlaga din ei si duc o viata chinuita, pentru ca au mostenit o zestre slabita (cu mai multe pacate).

Se poate intampla ca amandoi sotii sa fie roditori si totusi  sa nu poata face copii. Ce sa fie?  Pe unul dintre soti l-au ajuns faptele din tinerete, mult timp practicand faradelegea: era curvar, onanist, sau alt chip de patimas.

Crima de avort este mai mare decat alte crime, pentru ca se face contra unui copil fara aparare.  De aceea cere cap de mama si de tata;  sangele lor striga la Cer razbunare  si putini scapa. Sângele spurcă pământul şi pământul nu se poate curăţi în alt fel de sângele vărsat pe el, decât cu sângele celui ce l-a vărsat (Numeri 35, 33).

In toata lumea nu gasesti un lucru mai usor de facut decat pacatul. De aceea pacatuim cu usurinta, dar anevoie ne pocaim.  Daca oamenii si-ar potrivi purtarile dupa poruncile lui Dumnezeu si nu dupa momeala pacatelor, ar preveni si ar ocoli toate necazurile, dar asa, drept in ele isi sparg capul.  Si apoi umbla plangand.  Toata tineretea ta o dai dracului si pe urma vezi ca ai ales rau.  Dar intrebarea este daca-ti mai raman zile sa le dai lui Dumnezeu?  Si alta intrebare: daca-ti mai primeste Dumnezeu o gramada de cioburi, in loc de un vas frumos si intreg cum puteai sa fii?

Prin Isaia proorocul, Cuvantul se tanguie: Piere dreptul şi nimeni nu ia aminte; se duc oamenii cinstiţi şi nimănui nu-i pasă că din pricina răutăţii a pierit cel drept” (Isaia 57, 1).  Cum pier dreptii si nimeni nu ia aminte?  Foarte simplu: ca nu se mai nasc.  Iata ca disparitia dreptului e o problema de care suntem trasi la raspundere.  Ca sa fie oamenii asa cum ii vrea Dumnezeu, aceasta atarna si de parinti, caci acestia ii incarca pe copii cu poveri (pacate) prea mari, pe care copiii trebuie sa le impartaseasca, iar cand sunt maturi si ar trebui sa propovaduiasca pe Hristos, ei sunt ispasitori ai pacatelor inaintasilor.  Iata temeiul pentru care suntem raspunzatori de misiunea de regenerare morala. Caci scrie: „Daca nu se vor griji de pacatele lor, pentru aceasta ii voi da in mainile copiilor lor”.  Deci de noi depinde ce generatie vine. Generatia de acum trebuie sa inteleaga aceste lucruri: ori se leapada de pacate, ori va vedea zilele de pe urma.

.

Surse bibliografice:

Parintele Arsenie Boca,  “Omul, zidire de mare pret”;

Parintele Arsenie Boca,  “Tinerii, Familia si copiii nascuti in lanturi”;

Parintele Arsenie Boca,  “Ridicarea casatoriei la inaltimea de Taina”.

.

Cititi si articolele urmatoare:

Cauza si Rostul Bolilor

“Consecintele Desfraului-o abordare stiintifica”

“De ce rabda Dumnezeu si nu pedepseste imediat pacatul?”

.

- de la “Ortodoxia Tinerilor”:

“Dragostea inaintea casatoriei”

“Pacatele care talharesc energia genetica”

“E pacat oare sa fac dragoste inainte de casatorie?”

Efectele relatiilor intime dinaintea casatoriei asupra societatii”

.

Taina Nuntii – Sfaturi si randuieli folositoare” (de pe siteul “Calauza Ortodoxa”)

Povestea zilei: ” – Ai zamislit acest copil in noaptea de Paste!” (de pe blogul Editurii Agnos)

Păcatele părinţilor şi bolile copiilor (de pe blogul A.S.C.O.R  Slatina)


Citeşte articolul complet »

Textul de mai jos este un extras din filmul “Cine leagana copilul?” de Valentina Matveeva, film din ciclul “Scoala parintilor, turnat in Rusia in anul 2001.  El este un semnal de alarma pentru gravitatea faptelor ce se petrec sub ochii nostri si cu acordul nostru.

Rusia se stinge. Insusi presedintele Putin a declarat in public:  – “Daca tendinta actuala continua, supravietuirea natiunii noastre este in pericol. Mortalitatea s-a accentuat. Maternitatile sunt goale. Ce ne-a adus la aceasta catastrofa? Scaderea nivelului de trai? Epidemiile? Poluarea? Avorturile? Toate la un loc?”

Academicianul Igor Alexeevici Gundarov, cercetator in demografie, spune:

“- De la inceputul anilor ’90 mortalitatea in Rusia a crescut de o data si jumatate.  Este practic o “epidemie” care dureaza de aproape 8, 9 ani si care a secerat aproape 5 milioane de oameni. Motivul ei este necunoscut. Natalitatea a scazut de 2 ori, natiunea pierzand aproape 12 milioane de potentiali cetateni.   La o cercetare riguroasa nici unul din factorii socio-economici cunoscuti nu poate explica nici macar o zecime din tragedia nationala pe care o traversam.  Atunci, trecand peste mandria omului de stiinta, am recurs la cartile Bisericii, la studiile teologice.  Am recitit Biblia si cu mirare am aflat si mi s-au dezvaluit colosale descoperiri stiintifice de psihologie sociala, sociologie.”

Multi sunt ingoziti de starea morala a natiunii noastre. Dar ce legatura exista intre psihic, pacat si moartea natiunii?  Iata ce spune mai departe savantul Gundarov:

“- Biblia ne spune cum sa masuram gradul de viciere a societatii dupa faptele oamenilor.  Avem un indiciu clar si anume poruncile lui Dumnezeu.  Exista in Biblie si mai ales in Noul Testament, indicatori statistici exacti ai pacatului, opusi fiecarei porunci in parte:

- sa nu ucizi: crimele;

- sa nu furi: furturile;

- sa nu curvesti: adulterul, divorturile si violurile;

- sa nu-ti faci chip cioplit: alcoolismul si narcomania;

- sa nu cazi in disperare: sinuciderile;

- cinstirea parintilor:  parasirea parintilor de catre copii sau invers,copii abandonati in maternitati.

Toate acestea sunt din Legea lui Dumnezeu.  Cand gradul de viciere creste, drumul e opus invataturilor Bisericii, cand acesta scade, drumul este in directia invataturilor Bisericii.  Pornind de la aceasta putem cuantifica vicierea morala din diferite regiuni si compara tarile din punct de vedere al pacatului.  Putem aprecia reformele dupa nivelul viciului indus de ele in societate.  Astfel, daca ar fi sa ne luam dupa Evanghelie, reformele noastre sunt satanice, intrucat concentratia pacatului a crescut de 2, 3 si chiar de 5 ori.  Asadar este foarte clar ca drumul pe care am apucat este contrar invataturilor Bisericii”.

Cativa savanti geneticieni si fizicieni dintr-un institut al Academiei de Stiinte din Rusia au descoperit efectul telegoniei. Iata ce spun ei:

“- Din punct de vedere genetic, omul, animalele si plantele sunt holografice.  Ele nu sunt localizabile cuantic, adica sunt asimilabile informatiei, deoarece contin texte, si anume texte dumnezeiesti.  La inceput a fost Cuvantul, dar Cuvantul nu a fost numai la inceput, El exista si acum in noi, purtam in noi gandurile si cuvintele Tatalui Ceresc.  Ce este telegonia? Simplist vorbind, daca o zebra si o iapa se imperecheaza, nu rezulta nimic, fiindca genomurile lor sunt incompatibile.  Dar peste cativa ani, iapa poate naste manji vargati.  Din punct de vedere al geneticii materialiste, este o aberatie.  Dar genetica cuantica explica foarte clar acest lucru.  Cromozomii au capacitatea de a memora informatia nu doar pe cale materiala ci si pe cale ondulatorie, prin undele emise de molecule si atomi.  In iapa au ajuns spermatozoizii unei zebre, au ramas o vreme acolo, apoi in aparenta au disparut si din punctul de vedere al geneticii clasice n-ar trebui sa se intample nimic, dar nu e asa.  Ei raman acolo sub forma de unde, de texte, de informatie. Puteti apoi sa-i distrugeti, dar ei vor ramane in memorie.  Spermatozoizii au proprietatea de a radia fotoni, unde radio si holograme.  Toate acestea se intiparesc. Cum anume? Deocamdata nu stim, pentru ca genetica cuantica este abia la inceput.

Acelasi lucru se petrece in cazul oamenilor.  Daca o femeie alba a avut in tinerete o relatie sexuala cu un negru si daca peste cativa ani se marita cu un alb, cu care ramane insarcinata, ea poate da nastere unui copil negru.  Pare ridicol, insa genetica cuantica explica aceasta.  Contactele sexuale dezordonate care au loc astazi atat de des in lumea intreaga, dau nastere la astfel de cazuri.  Daca o fata are contacte sexuale cu diversi parteneri si vrea sa se distreze pana la vreo 30 de ani, aceasta va naste copii corciti.  Astazi nu avem copii sanatosi.  Este o consecinta a zestrei de pacate ale inaintasilor ce raman ca o povara pe bietii copii, iar telegonia o arata clar.  Texte si informatii genetice dezordonate (acte sexuale, ganduri murdare, etc.) introduse in viitoarea mama odata cu sperma straina, mai devreme sau mai tarziu sunt citite la nivel cuantic si determina zestrea genetica a fatului, care se naste cu o multime de vicii”.

Suntem invatati cum sa traim, ni se spune ca trebuie sa intram in casa europeana, in lumea civilizata, cand de fapt problema numarul 1 este inceperea vietii sexuale la copii de la varste fragede, concubinajul, lesbianismul si homosexualitatea?  Dar iata ce ne spun in continuare cercetatorii:

“- Avorturile sunt, in sine, un pacat foarte grav. Avem dovezi stiintifice experimentale clare care arata ca dupa ce este eliminat purtatorul de ADN (fatul), pe locul respectiv emisia de fotoni continua, chiar daca ADN-ul material nu mai exista.  In plan subtil a ramas o urma.  Fotonii continua sa emita, iar graficul de pe holograma arata ca si cum acolo s-ar afla molecula de ADN (fatul).  Urma cuantica este un tip de memorie, nimic rational nu se pierde si nu poate fi distrus, ci ramane pentru totdeauna;  memoria genetica este vesnica, de aceea, cand ucideti copilul in pantece, urmele ADN-ului sau raman si el o va pedepsi pe mama in vecii vecilor [daca nu se spovedeste cu cainta la preot si nu-si face canonul de pocainta (nota editorului)].”

„Eu, Domnul Dumnezeul tău, sunt un Dumnezeu zelos, care pedepsesc pe copii pentru vina părinţilor ce Mă urăsc pe Mine, până la al treilea şi al patrulea neam si Mă milostivesc până la al miilea neam către cei ce Mă iubesc şi păzesc poruncile Mele” (Iesirea 20, 5-6).

Asadar, daca nu ne este mila de sufletele noastre, macar sa ne fie mila de sufletele copiilor nostri, a caror zestre genetica o primesc de la noi.  Ce mult ar trebui sa ne dorim sa lasam ca mostenire copiilor nostri  credinta cea dreapta in Dumnezeu -Credinta Ortodoxa- si o tara buna si primitoare!  Nu exista o zestre mai buna.

Sursa: Adaugirile Editorului la cartea “Tinerii, Familia si copiii nascuti in lanturi” de Parintele Arsenie Boca, Editura “Credinta Stramoseasca”, 2004

.

Aici puteti viziona filmul documentar “Cine leagana copilul”, tradus in romaneste :

http://www.adevaruldespreavort.ro/video-filme-documentare/15-filme-despre-cresterea-si-educarea-copiilor/108-cine-leagana-copilul-tradus-in-romana

.

De aici il puteti descarca in format AVI:

http://www.adevaruldespreavort.ro/arhiva/filme-documentare-2-cresterea-si-educarea-copiilor/Rom-Cine-leagana-copilul.avi

.

.

Cititi si articolele urmatoare:

Pacatele parintilor le ispasesc copiii”

“Cauza si Rostul Bolilor”

“De ce rabda Dumnezeu si nu pedepseste imediat pacatul?”

.

- de la “Razboi intru Cuvant”:

“Cadoul presedintelui la final de mandat: legalizarea prostitutiei si a drogurilor usoare!”

.

- de la “Ortodoxia Tinerilor”:

“Dragostea inaintea casatoriei”

“Efectele legalizarii prostitutiei”

“Mi-e rusine ca sunt virgin(a)”

“Terapeutica desfranarii in Patericul Egiptean”

Efectele relatiilor intime dinaintea casatoriei asupra societatii”

.

- de la “Saccsiv”:

“Adolescentii sunt pe cale sa devina o Generatie Stricata?”

“Iarna Demografica” (documentar, subtitrare in limba romana)

“Specialistii au stabilit: Orice copil in plus este un pericol pentru omenire”

-

Povestea zilei: ” – Ai zamislit acest copil in noaptea de Paste!” (de pe blogul Editurii Agnos)


Citeşte articolul complet »

Toate pedepsele sunt vazute ca venind de la Dumnezeu, ca plata pentru pacate.  Cu toate acestea, Dumnezeu nu pedepseste aici toate pacatele.  Oamenii asa ar vrea.  Si fiindca ei nu pot rabda, se intreaba: “Cum de mai rabda Dumnezeu?”  Multi, din pricina acestei rabdari divine, isi pierd siguranta in existenta lui Dumnezeu.

De aceea, stiind Dumnezeu slabiciunea credinciosilor si desfraul rautatii, mai intervine din cand in cand cu pedepse (intamplari) infricosatoare intre oameni.  Nu pedepseste toate relele aici si imediat, dupa cum nici nu rasplateste tot binele aici si numaidecat, cred ca din urmatoarea ratiune:

- Daca ar pedepsi toate relele aici, ar putea insemna ca lumea aceasta este singura care exista.  Daca ar pedepsi toate relele imediat, ar insemna ca se teme de puterea raului, care, nepedepsit imediat, I-ar putea periclita stapanirea lumii.

- Daca ar rasplati tot binele aici ar insemna acelasi  lucru, ca exista numai lumea aceasta.  Daca ar rasplati tot binele imediat, ar insemna ca sufletul exista numai in lumea aceasta, in care Dumnezeu trebuie sa se achite urgent de indatorirea ce I-a facut-o omul.

- Ca uneori Dumnezeu pedepseste raul si uneori rasplateste binele, este ca omul sa stie ca raul se pedepseste si binele se rasplateste.

- Daca o face rar in lumea aceasta, este semn ca o face sigur in cealalta.

- Daca uneori nu pedepseste  raul este ca asteapta pocainta pacatosului.

Oare ne intrebam de ce mama nu-si omoara numaidecat copilul, cand il surprinde in fapta rea? Sau de ce oare Dumnezeu nu ne trazneste pe noi numaidecat cand ne surprinde in fapta rea?

Pentru ca nici un gospodar nu-si taie livada daca nu a rodit intr-un singur an, ci asteapta cu nadejde anul al doilea si al treilea.  Nedreptatea unui om este un an nerodnic, si Dumnezeu tace si asteapta cu nadejde.

Cateodata asteapta in zadar;  Iuda ramane tot Iuda.  Insa adesea se intampla ca livada neroditoare sa aduca un rod bogat si Saul sa devina Pavel.

- Daca uneori nu rasplateste binele dreptului este semn ca-i lucreaza rabdarea.   Dumnezeu asteapta sfarsitul omului:  fie ca a fost multa vreme bun, fie ca a fost multa vreme rau, cele de pe urma au ultimul cuvant.

O rasplata aici si imediat pentru toate faptele, ar dauna libertatii omului.  Binele s-ar face numai din interesul rasplatii, iar raul nu s-ar mai face de frica pedepsei.  S-ar micsora ceva din slava lui Dumnezeu si s-ar micsora si prestigiul fiintei omenesti in drumul ei spre indumnezeire.

Limitele omului sunt limitele sfinteniei sale.  Iar sfintenia este de la Dumnezeu.  De altfel, singurul leac al vietii pentru a o scapa de la naruire, numai sfintenia ramane.

Sfintenia tare seamana cu sanatatea originara a omului.  Toti oamenii care vor sa se mantuiasca sunt datori  a o dobandi.  Dar este cel mai greu lucru sa indupleci omul sa urmareasca realizarea sfinteniei.  Vede bine cate napaste indura daca nu-si reazema viata pe Dumnezeu, si totusi …   Cu toate acestea, sunt frati de-ai nostri, oameni care au ajuns inca din veacul acesta, urgisit de pacate, pana la stralucirile “Schimbarii la fata”.

.

Surse bibliografice:

Parintele Arsenie Boca,  “Omul, zidire de mare pret”

Episcopul Nicolae Velimirovici,  Invataturi despre bine si rau”

.

Cititi si articolele urmatoare:

“Consecintele Desfraului-o abordare stiintifica”

- de pe siteul Ortodoxia Tinerilor:

“Cum ne sunt gandurile, asa ne este si viata”

“Dacă Dumnezeu este bun de ce există atât rău în lume?”

“Cuviosul Paisie despre Sminteli si Smintire” (de pe siteul “Razboi intru Cuvant”)

“Dumnezeu nu face erori de…providentă!” (de pe siteul “Teologie pentru azi”)

Citeşte articolul complet »

Daca doresti libertatea, atunci incearca mai intai sa te eliberezi de tine insuti. Daca pentru stiinta si cunostinta a fost valabila regula  “cunoaste-te pe tine insuti”, pentru morala este valabila regula: “dezrobeste-te de tine insuti”.

Daca vrei sa ajungi la libertate prin revolutie, fa mai intai revolutie in tine insuti;  si te vei incredinta apoi ca toate celelalte revolutii sunt de prisos.

Daca vrei sa ajungi la libertate prin razboi, porneste mai intai razboi impotriva ta insuti;  si daca vei duce acest razboi la bun sfarsit, atunci te vei convinge ca toate celelalte razboaie sunt de prisos.

Spui ca doresti libertatea?  Atunci trebuie sa stai alaturi de Dumnezeu impotriva ta insuti si impotriva lumii.

Invinge-te pe tine insuti, si vei fi in afara tuturor inchisorilor si a tuturor coliviilor.   [Episcopul Nicolae Velimirovici "Invataturi despre bine si rau"]

Nu exista vrajmas mai mare pentru om decat omul insusi si de nimic nu trebuie sa se teama omul ca de el insusi.  Cine isi stapaneste simtamintele, acela isi petrece viata in pace.

Nu e biruitor mai mare pe pamant decat acela care se biruieste pe sine insusi si domneste asupra patimilor sale. [Parintele Arsenie Boca]

Citeşte articolul complet »

Follow

Get every new post delivered to your Inbox.

Join 25 other followers